BENEFICIILE STILULUI DE VIATA SANATOS
Când vorbim despre diverse afecțiuni şi despre modul în care le putem trata, nu există situaţie în care să nu se facă referire, printre altele, şi la necesitatea unui stil de viaţă sănătos.
Stilul de viata este insumarea tuturor obiceiurilor zilnice, iar pentru a ajunge la un stil de viata sanatos, este nevoie de schimbarea obiceiurilor. Unele dintre cele mai grave afectiuni pot fi semnificativ prevenite, doar printr-un stil de viata sanatos, cu o dieta corecta, activitate fizica si stare de liniste.
Ce înseamnă un stil de viaţă sănătos?
A fi sănătos nu înseamnă doar absența bolilor şi a afecțiunilor de tot felul. Conceptul de stil de viaţă sănătos este unul mult mai cuprinzător. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, un stil de viaţă sănătos înseamnă o stare generală de bunăstare mentală, fizică și socială, nu doar absența bolii, per se.
O completare a acestei definiții ar aduce în ecuație şi acei pași, acțiunile și strategiile pe care le punem în aplicare pentru o sănătate optimă. Viața sănătoasă este şi despre asumarea responsabilității pentru deciziile noastre și a face alegări sănătoase în prezent şi pentru viitor.
Aşadar, atunci când vorbim despre a avea o viață sănătoasă, luăm în calcul mai multe paliere:
Fizic
- Alimentație corectă
- Mişcare
- Odihnă
- Managementul adecvat al stresului
Social
● Relaţionare
- Iubire
- Empatie
Emoţional
● Auto-susținere
- Gânduri positive
- Imagine de sine pozitivă
Spiritual
- Liniștea interioară
- Deschidere către creativitatea proprie
- Încredere în forţa proprie
Este nevoie ca toate acestea să funcționeze în armonie pentru a obține starea de bine şi a ne bucura de o viață cu adevărat echilibrată
Importanţa unui stil de viaţă sănătos
Un stil de viață sănătos este extrem de important pentru reducerea incidenței și impactului problemelor de sănătate, pentru recuperarea după o perioadă de boală, pentru a face față factorilor stresanți și pentru îmbunătățirea calității vieții.
Un număr tot mai mare de dovezi științifice arată că stilul de viață joacă un rol extraordinar în menținerea stării noastre de sănătate. De la ceea ce mâncăm și bem, până la cât de multă mişcare facem sau în ce măsură consumăm substanțe nocive (alcool, tutun, droguri), toate acestea sunt strâns corelate cu starea noastră fizică, cu riscul de a dezvolta diverse afecțiuni cronice şi cu speranța de viață.
Bolile de inimă, cancerul, diabetul, bolile articulare și bolile mintale sunt responsabile pentru un număr mare de decese și dizabilități. Multe probleme de sănătate pot fi însă prevenite sau cel puțin amânate prin adoptarea unui stil de viață sănătos.
Cum ne putem menţine un stil de viaţă sănătos?
Studii făcute în SUA au arătat că foarte puţini adulţi îndeplinesc criteriile pentru ceea ce s-ar numi stil de viaţă sănătos. Doar 3% au obţinut un scor perfect, îndeplinind cele patru criterii ale stilului de viaţă sănătos, aproape 14% au atins doar 3 din 4 criterii, iar 34% doar două criterii. Femeile au înregistrat un scor ceva mai bun decât bărbații.
Care sunt însă ingredientele unui stil de viaţă care ne-ar permite să trăim sănătoşi până la adânci bătrâneți?
Oamenii de ştiinţă de la Harvard au constatat că speranţa de viaţă actuală este de 80 ani, iar cele două elemente care o influențează sunt genele şi stilul de viaţă, acesta din urmă având cea mai mare influență mai ales în primii 75 de ani de viaţă.
Aşadar, cât trăim depinde în cea mai mare măsură de cum trăim, şi nu de gene, aşa cum am fi putut crede. Dincolo de factorii de mediu şi genetici, stă în puterea fiecăruia să îşi schimbe în bine obiceiurile pentru a fi sănătos şi a avea o viaţă lungă.
Cum facem asta?
Alimentaţie
Consumul consistent şi regulat de fructe și legume trebuie să facă parte dintr-o rutină alimentară sănătoasă. Nu degeaba Hipocrate, părintele antic al medicinei, spunea ”Fie ca hrana sa-ți fie medicament şi medicamentul hrană.”
Legumele, şi mai ales verdețurile, împreună cu fructele conțin cantități abundente de substanțe nutritive, cum ar fi vitaminele și antioxidanții, care ajută la creșterea sistemului imunitar și la combaterea bolilor. Antioxidanții contribuie la combaterea bolilor oculare, la susținerea sănătății pielii și a sănătății generale.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă consumul de 5 până la 9 porţii de fructe și legume variate în fiecare zi. Astfel putem preveni anumite tipuri de cancer, boli de inimă şi alte afecţiuni grave.
Alături de fructe şi legume, se recomandă consumul de gustări sănătoase între mese. Dincolo de porţiile alimentare zilnice, o dietă sănătoasă ar trebui să includă şi două gustări. Seminţele, fructele oleaginoase (nuci, alune, caju, fistic, migdale), fructele uscate şi cerealele sunt tot atâtea posibilităţi de a ne completa meniul zilnic. Studiile au arătat că persoanele care consumă fructe oleaginoase în fiecare zi trăiesc mai mult şi mai bine din punct de vedere al sănătății.
Fructele uscate sunt extrem de nutritive. Raportat la greutate, acestea conțin de până la 3.5 ori mai multe fibre, vitamine și minerale decât fructele proaspete. Apoi, sunt şi o sursă excelentă de antioxidanți, îmbunătățind fluxul sanguin, susținând sănătatea digestivă, reducând daunele oxidative și diminuând riscul de boli. Prin urmare, o singură porție de fructe uscate poate furniza un procent mare din aportul zilnic recomandat de vitamine și minerale.
Pentru un plus nutriţional, dar şi de savoare, mai ales când vine vorba despre salate, ideale sunt seminţele crude. Semințele conțin toate materiile prime necesare dezvoltării complexe a plantelor, iar datorită acestui fapt sunt extrem de hrănitoare. Semințele sunt surse excelente de fibre, conțin grăsimi monosaturate sănătoase, grăsimi polinesaturate și multe vitamine, minerale și antioxidanți importanți. Atunci când sunt consumate ca parte a unei diete sănătoase, semințele pot ajuta la reducerea zahărului din sânge, a colesterolului și a tensiunii arteriale.
Cerealele integrale, precum fulgii de porumb, fulgii de orz, ovăz sau secară, fac parte din dieta umană de mii de ani. Acestea vin cu un aport important de fibre, minerale, antioxidanţi, vitamine şi chiar proteine. Numeroase cercetări au arătat beneficiile pentru sănătate ale consumului de cereale. Printre acestea: reducerea riscului bolilor de inimă şi a infarctului, reducerea riscului de obezitate, diabetului de tip 2, inflamațiilor cronice, a colonului iritabil şi a cancerului.
Hidratare
Corpul uman conține aproximativ 60% apă. Este suficientă doar pierderea a 1-2% din apa din corp pentru a vorbi de deshidratare şi de suporta efectele acesteia (piele şi gură uscată, constipație, o senzaţie acută de sete şi de foame, oboseală, dureri de cap, ameţeli, stare de leşin, probleme în funcționarea inimii şi a creierului). Pentru o bună hidratare a organismului, se recomandă consumul a cel puţin 8 pahare de apă pe zi, asta ar însemna cam 2 litri.
Alături de apă, ceaiurile sunt o modalitate excelentă de ne hidrata, dar şi de a îi oferi organismului o sursă naturală de antioxidanţi. De la ceaiul verde şi cel de hibiscus la ceaiul alb şi de mușețel, acestea sunt pline de flavonoide și alte elemente sănătoase. Cercetările sugerează că ceaiul înlocuieşte fluidele din corp, iar graţie proprietăţilor sale poate preveni şi bolile de inimă, diabetul sau chiar unele tipuri de cancer. De asemenea, încurajează pierderea în greutate, scade nivelul colesterolului, creşte vigilența mentală şi chiar pare să aibă calități antimicrobiene.
Având în vedere beneficiile potențiale ale ceaiului asupra sănătăţii, acesta poate fi consumat chiar şi de mai multe ori pe zi.
Mişcare
Beneficiile pentru sănătate ale exercițiilor fizice regulate și ale mişcării în general sunt imposibil de ignorat. Oricine şi la orice vârstă poate face mişcare şi beneficia de efectele acesteia asupra tonusului, stării de bine şi sănătăţii proprii.
Pentru majoritatea adulților sănătoși, specialiștii recomandă cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate aerobă moderată sau 75 de minute pe săptămână de activitate aerobă intensă ori o combinație a celor două. Astfel de activităţi includ alergarea, mersul pe jos sau înotul. Apoi, se recomandă şi exercițiile de forță pentru toate grupele musculare majore de cel puțin două ori pe săptămână, cum ar fi antrenamentele care implică ridicarea greutăților şi lucrul cu propria greutate corporală.
Odihnă
Somnul bun calitativ şi cantitativ este esențial pentru a ne menţine starea de sănătate și nivelul energetic la cote optime. De altfel, somnul este la fel de vital ca exercițiile fizice regulate și o dietă echilibrată. Acesta permite corpului să se refacă și să fie în formă și pregătit pentru o altă zi. Odihna adecvată poate ajuta, de asemenea, la prevenirea creșterii în greutate, a depresiei, a bolilor de inimă și potențează activitatea sistemului imunitar.
Nevoile de somn variază de la o persoană la alta, în funcție de vârstă. Astfel, bebeluşii au nevoie de 14-17 ore de somn/ zi, preşcolarii şi şcolarii de 10-13 ore/ zi, adolescenţii 8-10 ore/ zi, adulţii 7-9 ore/ zi, iar vârstnicii 7-8 ore/ zi.